O poveste din Ţinutul Pădurenilor. Satul în care lăzile de zestre ascund comori - Adevarul.ro 24 Martie 2014

Departe de agitaţia oraşelor, sătenii din Arănieş, unul dintre cele mai mici sate ale Hunedoarei, au păstrat tradiţii vechi de secole. Deşi nu se mai adună în număr mare la sărbători şi nu mai poartă, decât cu ocazii rare, costumele pădureneşti, lăzile lor de zestre au rămas ticsite de obiecte de artă populară, comorile lor cele mai de preţ.

Mai puţin de 25 de oameni trăiesc în Arănieş, una dintre cele mai restrânse comunităţi ale Hunedoarei. În casele satului de munte, îngrămădite în jurul unei bisericuţe vechi de trei secole, mai tot timpul închisă, localnicii păstrează cu sfinţenie tradiţiile vechi. Le e din ce în ce mai greu să o facă, pentru că sunt tot mai puţini cei care au trăit vremurile în care Ţinutul Pădurenilor respira prin folclor.

De sărbători, sătenii îşi leapădă ţinutele obişnuite, pentru a purta hainele specifice zonei pădurenilor: femeile îşi pun cămăşi din bumbac, bogat împodobite cu motive populare, basmale colorate şi mărgele, iar soţii lor îmbracă veste din postav şi cămăşi albe, adăugate pantalonilor negri. Nu toată lumea se îmbracă potrivit obiceiurilor, dar, în sat, fiecare familie se poate mândri cu propria colecţie de vestimentaţii tradiţionale.

Viorica Farcaş, una dintre localnicele din Arănieş, a strâns într-o ladă de zestre zeci de astfel de cămăşi şi articole de îmbrăcăminte tradiţională. Multe dintre ele au fost ţesute şi împodobite de ea, altele au fost moştenite de la bunica şi străbunica ei. Între cele câteva zeci de obiecte vestimentare păstrate în lada de zestre a familiei pădurencei, un loc special îl ocupă o cămaşă de mireasă, creată în urmă cu aproape 100 de ani.

„Cămaşa miresei e bogat împodobită cu motive populare, cărora li se spune cocii. E compusă din ciupag, ca şi la bănăţeni, pentru că suntem la interferenţe cu ei, însă la ei nu era cusută laolaltă cu poala. Este din bumbac, cusută numai de mână, iar înfloriturii de jos a poalei îi spunem cipcă, la fel şi celei de la mâneci, cărora le spunem pumnaşi. De asemenea, la spate, cu această cămaşă se purta opregul (un şorţ)”, povesteşte Victoria.
Portul popular de sărbătoare în Ţinutul Pădurenilor



Cojocelul şi brăcirile erau accesorii pentru costumaţia fetelor de măritat, iar pe cap miresele din Ţinutul Pădurenilor purtau un o coroniţă bogat împodobită cu flori, mărgele colorate şi bănuţi argintii. I se spunea conci sau cerc, iar fetele îl aşezau peste părul împletit într-o codiţă lungă.



Pădurenii au acordat întotdeauna o atenţie deosebită tradiţiilor. Deşi sunt în mare parte depopulate, satele de munte din zona municipiului Hunedoara au rămas destinaţii ideale pentru turiştii care iubesc folclorul şi arta populară.

Sursa: Adevarul

0 Comentarii