Într-o epocă în care România își căuta identitatea culturală, un cercetător vizionar a pornit pe cărările abrupte ale Munților Poiana Ruscă pentru a descoperi una dintre cele mai vechi și mai izolate comunități ale țării: pădurenii. Numele lui era Romulus Vuia, iar munca sa avea să devină piatra de temelie a etnografiei românești moderne.
![]() |
| Foto: Wikipedia |
Născut în 1887 în Țara Hațegului, Vuia a crescut în mijlocul tradițiilor transilvănene, iar această apropiere de lumea satului l-a însoțit întreaga viață. La începutul secolului XX, când industrializarea începea să schimbe fața României, el a ales să se întoarcă spre rădăcini, cercetând comunități rurale care păstrau încă ritmurile și obiceiurile străvechi.
Printre acestea, Ținutul Pădurenilor l-a fascinat în mod deosebit. Așezate pe culmile înalte ale Poienii Ruscă, satele pădurenilor erau greu accesibile, înconjurate de păduri dese și văi adânci. Tocmai această izolare a permis conservarea unei culturi arhaice, distincte de regiunile învecinate. Vuia nota că „numai ținând seama de aceste date geofizice vom înțelege cum s-a putut păstra o cultură populară extrem de originală”, subliniind unicitatea zonei.
În 1958, el publică lucrarea monumentală Portul popular al pădurenilor din regiunea Hunedoara, în care analizează în detaliu costumele tradiționale, tehnicile de țesut, simbolurile decorative și asemănările izbitoare cu reprezentările dacilor de pe Columna lui Traian.
Pentru Vuia, portul pădurenilor nu era doar o piesă de muzeu, ci o dovadă vie a continuității culturale românești.
Contribuțiile sale nu s-au oprit aici. Ca fondator al Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj, primul muzeu etnografic în aer liber din România, el a creat un spațiu în care tradițiile rurale pot fi studiate și admirate în mediul lor autentic. Astăzi, parcul îi poartă numele și rămâne un reper al culturii tradiționale românești.
Romulus Vuia a murit în 1963, dar moștenirea sa continuă să inspire cercetători, muzeografi și iubitori ai tradițiilor. Prin munca lui, Ținutul Pădurenilor a devenit nu doar un loc pe hartă, ci un simbol al rezistenței culturale și al frumuseții lumii rurale românești.












0 Comentarii