Rusalin Isfanoni - Activitatea culturală şi promovarea tradiţiilor

În anul 1970, înfiinţează Ansamblul Folcloric „Pădureanca”, Hăşdău-Dăbâca (130 membri).

Adaptează pentru scenă Nunta pădurenească din satul Dăbâca, care câştigă, în anul 1974, Toporaşul de Argint, la Festivalul Internaţional de folclor Zakopane-Polonia.                                                       

În anul 1977, spectacolul folcloric, cu aceeaşi nuntă, câştigă locul I pe ţară în cadrul Festivalului Naţional „Cântarea României”- secţiunea obiceiuri populare.

În anul 1978, concepe scenariul Nunţii pădureneşti pentru televiziune şi asigură asistenţa de specialitate la realizarea filmului documentar-etnografic „Nunta de la Dăbâca”. Filmul obţine Marele Premiu „Raduga”, la Festivalul Internaţional al Filmului pentru Televiziune de la Moscova-1978.

Adaptează pentru scenă obiceiul „Măsuratul Oilor” cu tineri din satul Meria, com. Lunca Cernii, cu care obţine premiul I la Festivalul Obiceiurilor Pastorale de la Novaci, ediţia 1978. De asemenea, adaptează scenic alte trei obiceiuri tradiţionale cu tinerii din satul natal, Dăbâca: Sântoaderul, Nedeia pădurenească şi Jocul Duminical, toate premiate la concursurile de obiceiuri populare la care au participat.

În anul 1990,  pune în scenă, Măsuratul Oilor, cu grupul folcloric din satul Feregi, comuna Cerbăl, care obţine premiul „Frunza de Stejar” la Festivalul Internațional de Folclor-Zakopane, Polonia.

În anul 2002, pune în scenă Nunta pădurenească din satul Hăşdău, care câştigă Marele Premiu la Festivalul Naţional de Folclor-Mamaia, ediţia I, 2002.

Între anii 1980-1984, pregăteşte grupuri folclorice şcolare şi studenţeşti din municipiul Hunedoara (Liceul de construcţii şi Institutul de subingineri Hunedoara), pentru concursurile şcolare şi studenţeşti la care au participat.

În anul 2007, devine membru fondator al Asociaţiei Pădurenii Hunedoarei; întreprinde activităţi concrete pentru revitalizarea unor obiceiuri pădureneşti aflate pe cale de dispariţie: Nedeia, Jocul Duminical, Colindatul la Crăciun etc. Realizează filmul etnografic „Cu colinda prin satele şi casele pădurenilor”.

În anul 2015, pune în scenă Nunta pădurenească de la Lelese cu membrii Ansamblului Folcloric „Leleşana”, care participă cu succes la Festivalul Naţional de Folclor „Cântecele Oltului”, Călimăneşti (2015), la Festivalul Internaţional de Folclor „Doina Covurluiului”, Galaţi (2016) şi la Festivalul Internaţional de Folclor, Lugoj, 2017.

În anul 2016, luna iunie, organizează cu ajutorul Primăriei Lelese, la Căminul Cultural Lelese, expoziţia etnografică cu tema „Comuna Lelese în imagini foto” (150 de fotografii), cu ocazia nedeii de la Lelese. Astfel de expoziţii au fost organizate în anul 2017, la căminele culturale din satele Cerişor şi Runcu Mare.

În anul 2017, contribuie la pregătirea şi desfăşurarea spectacolului comun susţinut în localitatea Lelese (5 mai) de Ansamblul de Muzică Tradiţională „Icoane” al Academiei de muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, condus de prof, univ.dr. Ioan Bocşa şi grupurile folclorice din comunele pădureneşti: Lelese, Bunila, Cerbăl şi din satul Ciulpăz-comuna Peştişu Mic.

Susţine conferinţe despre cultura şi tradiţiile populare în taberele studenţeşti, organizate de Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din România (ASCOR) la  Ghelar-Hunedoara (iulie, 2016) şi Găbud, jud. Alba (aprilie 2017), iar la Bucureşti, în Muzeul Satului, susţine conferinţa „De la creaţia ţărănească la sculptura modernă a lui Brâncuşi”, în faţa elevilor de la liceele de artă şi a studenţilor de la arhitectură.

Filme etnografice la care a colaborat, în calitate de specialist (consultant), premiate la festivaluri internaţionale:

– Nunta de la Dăbâca, marele premiu,  Raduga, Moscova 1978;

„Cântec de Leagăn”- Premiul I la Yacohama- Japonia, 1983;

„La Nord de Sarmizegetusa” – Premiul I la Festivalul Internaţional al Filmului Documentar, ediţia I, Sibiu, 1992;

„Moţii Ciubărari” Premiul II la Festivalul Internaţional Eco-Etno-Film, Slătioara, 1999 (film de autor).