Femeia pădureancă este cu siguranță
o artistă prin definiție. Materiile prime folosite determină caracterul robust
al portului popular, dar liniile clare și formele geometrice bine definite se împletesc
perfect cu detaliile accesoriilor care atestă încă odată îndemânarea cu care ea
aduce împreună materiale destul de distincte, dar care se armonizează într-o
ținută demnă de pus pe un piedestal al valorilor străvechi, moștenite și
conservate cu sfințenie. Așa că în această vineri mergem mai departe cu
povestea noastră și aflăm câte ceva și despre accesoriile ce o cuprind pe
pădureancă în talie.
Peste brâul care se înfășoară peste oprege și cătrințe, femeile din Ținutul Pădurenilor „încing balții„ , „brâul cu ținte„ sau balțul- un cordon din sute de ținte de cositor. Balțul era confecționat din fășii subțiri de piele pe care se pun ,,ținte de cositor„ numite „balțuri„. Se spune că cei mai iscusiți la acest meștesug erau pădurenii din Bunila și Runcu Mare, care păstrau secretul unei tehnici arhaice prin care cositorul topit era turnat în niște „tipare„ săpate în piatră moale. Pe șoldul stâng se prind „ cheile pe chici„ făcute din aramă. Tot arama era folosită și pentru lanțurile din șolduri, numite și „zale„ de care se atârnau câte un rând de chei sau inele, semne ale unei puternice credințe arhaice presărată cu multe surperstiții legate de magie și de culturi dispărute. Dacă pe vremuri aceste elemente aveau o simbolistică aparte legată de fertilitate, acum ele sunt doar un simbol cu valoare estetică.
Pe cât de crezut pare, dar în timpuri mai îndepărtate, înfrumusețarea pădurencei cu aceste accesorii era o atribuție temeinică a fiecărui bărbat din gospodărie, care își arăta o dată în plus iscusința în meștesugul prelucrării metalelor tocmai prin turnarea balților, cheilor și a inelelor întocmai cum făceau și dacii, tehnică moștenită din tată în fiu.
Ei bine dragi cititori, am ajuns
astfel la finalul istorisirii noastre de astăzi. Ce concluzie putem trage? Una
simplă. Alura de artistită desavarsită a pădurencei a avut în spate iscusința
bărbatului, care a păstrat din generatie în generatie tehnica dacilor de a
turna metale în anumite forme, care cu cât vremurile erau mai îndepartate, cu
atât aveau o simbolistică mai vie.
Autor: Georgiana-Mariana Balan
Din Inima Pădurenilor & Ținutul Pădurenilor - România
Foto: Horatiu Toma
Elena Secoșan,
Paul Petrescu (1984), Portul Popular de Sărbătoare din România, Editura
Meridiane, p156
Elena Secoșan(1982-1983)
Pădureni din Hunedoara,Sargetia-Acta-Musei-Devensis-XVI-XVII, p 668-669
Romulus Vuia , Portul
Popular al Pădurenilor din Regiunea Hunedoara, Caiete de Artă Populară,
Editura de Stat pentru Literatură și Artă, p 27
Foto: Horatiu Toma 
Foto: Horatiu Toma 
Foto: Horatiu Toma 
Foto: Horatiu Toma 
Foto: Horatiu Toma
Postări
0 Comentarii