Pădureanca, „brâul în bâte„ și brăcia

Dacă în articolul anterior am vorbit despre oprege și catrințe, astăzi urmăm firul logic al poveștii noastre despre portul popular și vom descoperi împreună câte ceva despre „brâul în bâte„ , al pădurencelor.Așa că să începem. În talie pădurencele „încingeau„ cum ar fi spus ele un „brâul în bâte„. Dar cum vine asta? Ei bine, firele de lână erau întinse în grupuri pe crengi de copaci și lăsate să atârne până jos pe pământ unde erau fixate sub o piatră. Apoi începea „ urezeala„ – pădureanca folosea în loc de ițe niște bețigașe, pe care le muta tot mai jos pe măsură ce împletea firele de lână.

Impresionantă tehnică, nu-i așa? Este o tehnică cât se poate de ingenioasă și de veche, pentru că puțini oameni știu că aceasta este una dintre primele sisteme de țesut ale egiptenilor. Brâuri asemenătoare purtau și indienii băștinași de pe continentul descoperit de Cristofor Columb. Cât despre textura brâului, acesta era elastic, fiind de regulă într-o singură culoare sau în dungi colorate în lungime.

Că tot am vorbit despre brâu, zic să amintesc câte ceva și despre brăcire. „Brășirea„ , așa cum mai zic pădurenii, era și ea tot din lână, cusută la război în patru ițe, fiind „lată de două degete„ astfel încât femeia pădureancă să se poată înfășura cu ea în talie cam de trei ori. Peste ea, uneori în loc de „brâul în bâte„ găsim mai nou brâul lat țesut din lână.

Și-am încins brâul așa și v-am spus povestea așa. Ce concluzii putem trage noi legate de acest element vestimentar? Ei bine, una destul de clara – în Ținutul Pădurenilor cultura are rădăcini adânci la fel ca și meșteșugurile cât se poate de autentice păstrate cu mare înțelepciune din generație în generație și care sunt încă odată un indiciu al longevității acestei comunități impresionante de oameni stabiliți de atâta timp în acestă zonă,pe versantul estic al Munţilor Poiana Ruscă, între Valea Cernei şi Valea Mureşului.

Autor: Georgiana-Mariana Balan

Din Inima Pădurenilor & Ținutul Pădurenilor - România

Foto: Georgiana-Mariana Balan

Surse

Elena Secoșan, Paul Petrescu (1984), Portul Popular de Sărbătoare din România, Editura Meridiane, p156

Elena Secoșan(1982-1983) Pădureni din Hunedoara,Sargetia-Acta-Musei-Devensis-XVI-XVII, p 668

Romulus Vuia , Portul Popular al Pădurenilor din Regiunea Hunedoara, Caiete de Artă Populară, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, p 25