Ceapta (Șapța) de aici, din pădurenime se deosebește de celelalte prin formă, culoare și tehnică. În regiunile limitrofe aceste piese vestimentare ies în evidență prin forma rotundă ori triunghiulară, prin culorile extrem de stridente sau prin luciul firelor de aur și argint. În Ținutul Pădurenilor însă șapța se distinge prin nonculorile negru și alb, prin forma conică și evident prin sobrietatea ei. Șapța are de fapt două părți- șapta propriu-zisă și „cipta„. Șapța propriu-zisă este alcătuită dintr-o bucată de pânză albă, pe care se brodează cu lână neagră motive geometrice, specifice acestei zone. În partea de jos a șipței regăsim de jur împrejur, „cipta„, care nu e altceva decât o dantelă albă. „Cipta„ are pentru pădurence o însemnătate aparte, pentru că este de fapt testul măiestriei de a coase și a broda. Cum adică un test? – ar întreba unii. Ei bine, da! Un test. Pentru că dacă iei cipta și mergi la fereastră, o ți în mână contra luminii poți să vezi cu ușurință broderia, fiecare fir onduit într-o dantelă perfectă, de o finețe aparte.
Și-am pus șipța pe cap așa și v-am spus povestea așa. Povestea unui element vestimentar aparte, care are pe cât de mult farmec în întregirea portului popular, pe atât de multă esență folclorică. Dacă pentru unii este un simbol al conservării tradiției și meșteșugului din Ținutul Pădurenilor, pentru pădurencele înșile este un test al abilității excelente de a coase și cea mai fină dantelă.
Autor: Balan Georgiana- Mariana
___________________
Sursa:
Romulus Vuia , Portul Popular al Pădurenilor din Regiunea Hunedoara, Caiete de Artă Populară, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, p 19
0 Comentarii