De obicei cămașa femeii dă nota distinctivă pentru fiecare zonă istorică, iar pădurencele sunt privilegiate să poarte poate una dintre cele mai atent lucrate cămăși din România. Chiar dacă motivele brodate pe cămășile din Pădurenime nu au finețea și delicatețea celor din Banat sau Muntenia, acestea sunt cu siguranță niște mărturii ale traiului autentic la sat.
Dacă în articolul trecut am început să vorbim despre denumirea și culoarea motivelor, astăzi continuăm cu mai multe detalii despre acestea. Complexitatea broderiei este dată de combinarea motivelor. De exemplu, o asemenea înlănțuire la gura cămășii formează o „peană„ sau un „pui„- o formă pătrată, care se repetă de șase ori în broderia acestei părți a cămășii. Aceste elemente se pot combina la rândul lor și formează rândurile mânecilor. Cele mai răspândite modele fiind coșiile- modele alcătuite din 3 până la 5 rânduri de „fâșii verticale în zig- zag,,, cu linii în colțuri numite „șir„.
Miresele sau fetele tinere preferă ,, șirurile„ roșii care alcătuiesc „coșiile„ separate la mijloc de „o umplutură„. Bineînțeles mai există și alte tipuri de umpluturi, cum ar fi cele de cruci. Când vine vorba de aceste umpluturi, șirurile coșiilor sunt cusute cu arnici roșu, care pun în contrast culorile de verde și albastru. Gulerele de la gât și de la mâneci sunt decorate îndeosebi cu câte o bandă pe care se brodează „pupii„ ori „steaua„. Spre exemplu, la gura cămășii regăsim șase „pupi„ , fiecare cu câte patru„ pizari„ în formă de S la colțuri.
„Roata mare„ este un al motiv purtat cu mândrie de fetele și nevestele tinere din Pădurenime. Aceasta este alcătuită din „corzi„ de culoare neagră care se întretaie diagonal, din această întretăiere rezultând ori niște „romburi umplute fie cu meandre în colțuri în culoare roșie, fie cu „budina„, fie cu motivul reprezentând doi de 3 sau cu pizari verde, violet sau albastru„. Acestea sunt modelele generației vechi folosite în zile de sărbătoare, însă numărul motivelor este mult mai vast. De exemplu, pe cele două mâneci găsim destul de des „budina„,- modelul care are drept motiv rombul cu capete încrucișate. „Cârlijele„ au în mijlocul lor o cruce colorată, încadrată de un romb cu cârlige. Alte motive destul de populare în acestă zonă istorică sunt „ rândurile heli cu pizare„, , helii cu patru ochiuri„, sau „helii cu cruci„.
Interesant este însă faptul că unele dintre aceste motive ce au în constituție „pizarele„ sau „ budienele„ sunt regăsite și în porturile populare ale altor regiuni istorice din țara noastră, dar și pe covoarele orientale.
Iar cu asta dragi cititori, ajungem la finalul articolului din această vineri din care am reușit să mai reținem câteva detalii importante despre modelele brodate pe cămașa populară femeiască din Ținutul Pădurenilor.
Autor: Georgiana-Mariana Balan
Din Inima Pădurenilor & Ținutul Pădurenilor - România
Foto: Horatiu Toma
Surse:
Elena Secoșan(1982-1983) Pădureni din Hunedoara,Sargetia-Acta-Musei-Devensis-XVI-XVII, p 667
Romulus Vuia , Portul Popular al Pădurenilor din Regiunea Hunedoara, Caiete de Artă Populară, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, p 21-23
Postări
0 Comentarii