Despre influențele cămășii femeiești

Foto: Rusalin Isfanoni

Vedem în ziua de azi că marile case de modă dictează trendurile vestimentare. Însă, spre surprinderea noastră, a românilor, vedem că adesea acestea copiază modelele de pe straiele noastre populare. Și atunci ne întrebăm cine dă cu adevărat tonul în modă? Tot pe acest fir vom merge și noi astăzi și vom vedea de unde s-au inspirat pădurencele în secolele trecute pentru a îmbunătăți broderia

 

Ei bine, dragi cititori, cum Banatul și Țara Hațegului au fost din totdeauna regiuni limitrofe ale Ținutului Pădurenilor, schimbul de elemente decorative a fost inevitabil. De exemplu, tablele și „rândurile„ de pe mâneca cămășii au fost preluate în timp din vestimentația purtată în Țara Hațegului. Pădurenii nu au păstrat însă linia delicată a motivelor și a culorilor, ci au adaptat-o zonei lor istorice și traiului lor de aici, unul greu și anevois uneori , lucru sintetizat în coloritul puternic și în motivele geometrice conturate ca atare.

Foto: Rusalin Isfanoni

 

Cămașa femeiască din Pădurenime se face remarcată și astazi prin „fodorii„ săi. Aceștia sunt specifici atât Țării Hațegului cât și Banatului . Cum pe atunci nu existau magazine de specialitate, schimbul acesta involuntar de elemente  folclorice decorative se putea face doar la târguri. Cele mai importante târguri care au contribuit la evoluția portului popular pădurenesc în ceea ce privește cămașa  au fost cele din Făget, Dobra și Ilia.

Foto: Rusalin Isfanoni

 

Putem vedea astazi însă diferite poze pe internet cu femei îmbrăcate în port popular, iar unele cămăși sunt extrem de diferite între ele. Am amintit de multe ori că segmentarea populației pe vârste  din Ținutul Pădurenilor se face prin culorile folosite la coaserea modelelor. Mai știm că specifice acestei zone sunt motivele cu caracter robust și geometric. Atunci cum se explică faptul că unele femei poartă cămăși pădurenești cu flori? Straniu lucru, ar spune unii. Ei bine, nu este deloc straniu. Pentru că odată cu trecerea timpului, după al Doilea Război Mondial , tinerele au adoptat un nou curent: ,cel care presupune că  elementele florale de pe tabla mânecii sunt  delimitate de câte un cadru geometric.

Autor: Georgiana-Mariana Balan 

                                                          Din Inima Pădurenilor  & Ținutul Pădurenilor - România

 

_________________________________ 

Romulus Vuia , Portul Popular al Pădurenilor din Regiunea Hunedoara, Caiete de Artă Populară, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 

Elena Secoșan(1982-1983) Pădureni din Hunedoara,Sargetia-Acta-Musei-Devensis-XVI-XVII, p 667