 |
| Foto: arhiva Bogdan Toma |
Ne continuăm astăzi povestea portului popular din Ținutul Pădurenilor – un ținut de basm, ținut străvechi românesc, încărcat de tradiție si istorie, ascuns de curiozitatea călătorului după pădurile sale dese, cu sate "aninate" atât la poalele Munților Poiana Ruscă, cât și pe culmile înalte ale acestora. Dacă în săptămânile trecute am vorbit amănunțit despre portul popular femeiesc, astăzi începem o serie de articole dedicate exclusiv pieselor vestimentare bărbătești. În general portul bărbătesc urmează linia porturilor din zonele învecinate, însă ceea ce îl face deosebit este istoria fiecărui element vestimentar în parte.
Vom începe cu o piesă vestimentară specifică bărbaților, și anume pălăria. Deși aparent este un element comun în vestimentația bărbaților, de când lumea, cum ar zice bătrânii, pălăria în Ținutul Pădurenilor are o poveste aparte, deoarece își are istoria împărțită în trei perioade, care au ca punct de referință în timp - Primul Război Mondial și care a jucat un rol important în schimbarea acestui element vestimentar.
Înainte de Primul Război Mondial bărbații din Ținutul Pădurenilor purtau o pălărie înaltă cu boruri răsfrânte. Această conformație nu este una pur întâmplătoare. Ea este una practică pentru că datorită acestei forme pădurenii își puteau ține cum spuneau ei ba câte „o pâclă de tutun„ ba niște chibrite, ori pipa. Deși am aflat în articolele anterioare că pădurencele erau maiestrele broderiei, ele nu se pricepeau la confecționat pălării. Pălăriile purtate de pădureni erau confecționate la Făget și Lipova, unde erau niște pălărieri tare renumiți.
Chiar dacă am avea impresia că aceștia făceau o sumedenie de modele de pălării, oamenii din Făget și Lipova și-au specializat acest meșteșug doar pentru locuitorii din Ținutul Pădurenilor. În ceea ce privește pălăriile, cele mai potrivite târguri la acea vreme erau târgurile din Hunedoara și Dobra.
Pălăria din Ținutul Pădurenilor în acea vreme se deosebea destul de mult de cele din zonele limitrofe. De exemplu, în Țara Hațegului bărbații purtau pălării cu boruri foarte late, așa cam de o palmă. Înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, pălăriile cu boruri răsfrânte erau purtate în mai multe zone, cum ar fi în Banat, Bihor, nordul Moldovei și unele regiuni din Ardeal.
Cât despre pălăriile purtate după Primul Război Mondial, despre acestea vă voi vorbi în articolul de săptămâna viitoare. Și-am pus pălăria așa și v-am spus povestea așa.
Surse:______________________
Romulus Vuia , Portul Popular al Pădurenilor din Regiunea Hunedoara, Caiete de Artă Populară, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, p 28-29
Elena Secoșan, Paul Petrescu (1984), Portul Popular de Sărbătoare din România, Editura Meridiane, p155
Postări
0 Comentarii