Ghelărenii și dansurile populare

 

Fiind de origine un popor latin nouă, românilor ne-a plăcut mereu dansul. Jocul și voia bună au adunat cu fiecare ocazie oamenii, i-au unit și i-au făcut mai fericiți – mai fericiți că au prile
jul să se întâlnească, mai fericiți că auzind acorduri românești se mișcă toți la unison. Aici în Ținutul Pădurenilor dansurile populare, la fel ca și îmbrăcămintea specifică zonei, i-au făcut pe oameni mândrii de originile lor. Tocmai de aceea, astăzi vă vom povesti una alta despre formațiile de dansuri din comuna Ghelar.

Pe învățătorul Nicolae Solomon l-am amintit de multe ori în articolele trecute. Ei bine, tot el a fost responsabil pentru formarea primei formații de dansuri populare din Ghelar. Acesta a adunat  în anul 1920 mineri, meseriași și tehnicieni, care pe lângă ocupațiile lor aveau și înclinații artistice și care erau dornici să participe la diverse activități culturale organizate. Astfel, „Călușarii„ , purtau bineînțeles costumul pădurenesc, iar opincile le aveau legate cu șnur tricolor. La izmene sub genunchi aveau nelipsiții zurgălăi, iar în bandulieră fiecare dansator avea tricolorul. Ca și dansuri importante din repertoriul lor putem aminti Călușul, Hațegana, Alunelul sau Ardeleana.

În anul 1935 s-a înființat a doua formație de dansuri, de data aceasta mixtă, care a activat timp de trei ani și care avea șase perechi. Dansatorii erau bineînțeles îmbrăcați în port popular, sigura diferență fiind căciula neagră de astrahan pe care o purtau băieții. În ceea ce privește fetele din trupa de dansuri, ei bine ele erau remarcate pentru salba dublă de mărgele de la gât și pentru baticul roșu legat la ceafă. Aceste două accesorii nu făceau decât să dea o notă de plus valoare frumosului costum pădurenesc cusut cu roșu. În anii 1942-1943 trupa mixtă de dansuri a avut o perioadă intensă, pentru că împreună cu fanfare și corul din Ghelar au participat o la mulțime de reprezentații artistice, care aveau ca scop strângerea de fonduri pentru construcția noii biserici din satul cu același nume.

Și după terminarea lăcașului de cult, tradiția acestei formații a continuat, anul 1993 aducând o nouă etapă pentru dansatorii din comună, când a fost înființat ansamblul de cântece și dansuri pădurenești a liceului teoretic din Ghelar. Noul grup artistic a dus tradiția participării la diferite festivaluri mai departe, printre care se numără participările la Jubileul Aniversar de la Blaj din anul 1995, la festivalul „Obiceiuri de Iarnă„ de la Bacău din anii 1994 și 1995 sau la festivalul „Nuferii de Folclor„ de la Timișoara din anul 1996.

Așadar, putem spune că pădurenii nu sunt doar maeștrii ai prelucrării lemnului sau a broderiilor impecabile, ci sunt și niște adevărați maeștrii ai dansului. Toți membrii trupelor de dans, dar și conducătorii lor și-au pus amprenta rând pe rând asupra prestațiilor artistice, premiile obținute de-a lungul timpul fiind rezultatul implicării lor fără cusur, fiindcă „dansul este limbajul ascuns al sufletului„.

 

Autor: Georgiana-Mariana Balan 

Din Inima Pădurenilor  & Ținutul Pădurenilor - România

 

Sursa:

Alexandru Vlad, Monografia Comunei Ghelar, Editura Emilia, p 206-209