Al Doilea Război Mondial și Eroii din Comuna Ghelari

Pascu Ion în timpul celui de al II-lea Război Mondial
Foto credit: Bogdan George Lupu

 

            Ne continuăm povestea noastră într-ale războiului și astăzi. Data trecută v-am povestit  succint despre cum s-a înființat Centrul de Premilitărie în comuna Ghelari, însă în articolul acesta vom intra mai în amănunt în ceea ce privește al Doilea Război Mondial. Ziua de 21 iunie 1941 nu e este o zi istorică doar pentru istoria geopolitică a lumii, ci este o zi istorică pentru ostașii și familiile acestora, care de la acea dată au cunoscut deopotrivă ce înseamnă ororile războiului, dar și eroismul cu care se apără pământul strămoșesc.

            În ceea ce privește populația din comuna Ghelar, aceasta a avut de suferit, căci toți tinerii care își făceau stagiul militar, ori cei care aveau deja armata făcută au fost trimiși pe front în cel mai scurt timp. Printre cei care au căzut pe câmpul de luptă trebuie să îi amintim pe sergenții Toplicean Ioan, Popa Vasile, Vlad Iosif, Gostian Iosif și Toplicean Apostol, pe caporalul Gheorghe Nicolae, pe fruntașul Vlad Iosif, dar și pe Popa Iosif, Lăscuțoni Ioan și Popa Ioan. Ca orice poveste a unui erou de război, poveștile acestor viteji ghelăreni sunt unele tragice. Ultimele cuvinte a sergentului Popa Vasile au fost „Înainte, atacați„ ,  spuse pe câmpul de luptă de lângă Odesa, când a fost răpus de mai multe gloanțe. Tot pe teritoriul Ucrainei a murit și sergentul genist Gostian Iosif, mai precis lângă orașul Oceakov, când încerca să planteze un câmp de mine pe liziera Mării Negre împreună cu ai săi camarazi. Cât despre sergentul Vlad Iosif și fruntașul Vlad Iosif, ei și-au găsit sfârșitul pe fundul Mării Negre, vasul militar care avea să îi transporte până la Odesa fiind atacat de către inamici.

            Nici povestea sergentului Toplicean Apostol nu e una mai fericită. El a luptat în Batalionul 15 Vânători de Munte și a căzut la datorie pe data de 10 septembrie 1944 la Câmpia Turzii într-o luptă sângeroasă contra nemților. Sergentul Toplicean Ioan este însă eroul eroilor noștri. Aflat împreună cu regimentul său undeva în strâmtoarea Kerci- Kaucazi în Marea Neagră, el a murit cu degetul pe declanșatorul mitralierei în încercarea de a opri înaintarea inamicului, iar cum mai mereu întâlnim tot felul de coincidențe ciudate, preotul militar l-a îngropat creștinește pe valea Kerci, vale ce seamănă izbitor de bine cu valea Govăjdiei, de aici de la noi din Ținutul Pădurenilor. Tot aici trebuie să amintim gestul prietenesc al camaradului său Alexandru Vlad, care ne va aduce aminte mereu de autenticitatea cu care noi românii trecem prin bucuriile, dar și prin tristețile vieții. Aflat la înmormântarea sergentului Toplicean, acesta a luat un pumn de pământ de pe mormânt și l-a pus într-o pungă, urmând să îl trimită familiei îndoliate pentru a cinsti așa cum se cuvine memoria eroului de război, cu o cruce pusă la marginea drumului, la baza căreia se află și astăzi un petec de pământ de pe valea Kerci.

            Sperăm că nu v-au întristat prea tare poveștile noastre de astăzi despre eroii noștri din comuna Ghelari, însă uneori este bine să ne aducem aminte de ei, pentru ca să nu uităm de ce astăzi ne bucurăm că suntem niște oameni liberi.

 

   Autor: Georgiana-Mariana Balan 

                                                          Din Inima Pădurenilor  & Ținutul Pădurenilor - România

______

Sursa:

 Alexandru Vlad, Monografia Comunei Ghelari, Editura Emilia, p 67- 71

 


0 Comentarii