Biserica de Lemn din Satul Merișorul de Munte


Mai facem un pas în călătoria noastră prin Ținutul Pădurenilor și mai întoarcem încă o filă a poveștii noastre despre lăcașele de cult din zona noastră. Așa se face că zorii acestei zile ne prind în curtea bisericii din satul Merișorul de Munte, comuna Cerbăl – un sat pe cât de mic, pe atât de vechi.

Potrivit datelor istorice acest mic sătuc de munte, așa cum îi spune și numele a fost atestat documentar în anul 1491. Cât despre biserica de aici, aceasta a fost ridicată la sfârșitul secolului al XVIII- lea , mai exact în anul 1783. Acest an a fost gravat pe clopotul mic de bronz și astfel comisia de recenzare Dosza din 1805 a consemnat în actele sale biserica ca fiind construită în acel an. Cu siguranță mulți vă întrebați însă dacă a existat totuși înaintea acestei mici biserici din lemn o altă biserică, fiindcă din anul 1491 când a fost atestat satul până în anul 1783 când ar fi fost ridicată biserica sunt ani mulți. Ei bine, precum alte biserici de aici, din Ținutul Pădurenilor și aceasta a avut o predecesoare, care figurează în tabelele recensămintelor ecleziastice din anii 1733, 1750 și 1761-1762, dar și pe harta iosefină a Transilvaniei din anii 1769-1773.

Acum că v-am povestit câte ceva despre istoria acestei biserici, am vrea să vă povestim câte ceva și despre arhitectura sa, căci știm că printre dumneavoastră, cititorii, se află și câțiva interesați de acest subiect. Așa că ... să începem! Biserica al cărei hram este „Cuvioasa Paraschiva „ a fost construită din lemn de brad. Planul lăcașului de cult este unul  dreptunghiular de mici dimensiuni, având absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Cât despre turnul- clopotniță acesta a fost amplasat peste pronaosul tăvănit. Acesta nu are o înălțime foarte mare și are un foișor deschis și fleșă octogonală, învelită în tablă.

Singura intrare a bisericii se află pe latura de sud-vest, unde s-a construit și un pridvor deschis, din scânduri. Cât despre amprenta la sol a bisericii, trebuie neapărat să menționăm aici că aceasta coincide în mare parte cu cea a vechiului edificiului. Nu în ultimul rând trebuie să amintim în descrierea noastră și acoperișul bisericii, care este acoperit cu șiță, chiar dacă de-a lungul timpul edificiul a suferit mai multe renovări.


Că tot veni vorba de renovări, am vrea să vă spunem două vorbe și despre acestea. Prima renovare a avut loc în anul 1830, așa cum este consemnat  pe piciorul de piatră al prestolului: „Anu 1830. Popa Aron”. Aceste ample renovări au fost urmate de altele, la fel de amble din anul 1969. Atunci meșterul Isaia Cinculescu împreună cu ucenicii săi a îmbrăcat interiorul bisericii cu scânduri,  a mărit ferestrele și a reîmprospătat șița de pe acoperiș.

Acestea fiind spuse am mai adăugat pe lista noastră încă o biserică, a cărei poveste v-am împărtășit-o așa cum știam noi mai bine.

Autor: Georgiana-Mariana Balan 

                                                          Din Inima Pădurenilor  & Ținutul Pădurenilor - România

_______________________

Sursa:

Nicu Jianu, Marcel Lapteș, Biserici de Lemn din Județul Hunedoara, Editura Corvin, Deva, 2004, p 43

https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Meri%C8%99oru_de_Munte

0 Comentarii