În acest an primele zile ale lunii martie au o dublă semnificație. Ele vestesc deopotrivă începutul primăverii, dar machează și începutul postului Sfintelor Paști. În anul 2025 ziua de 3 martie este prima zi a postului dinaintea Învierii Domnului.
Acesta este cel mai lung, dar și cel mai aspru post dintre cele de lungă durată din calendarul ortodox. Cei mai mulți credincioși îl știu încă din copilărie sub numele de Postul Mare sau Postul Paștilor, însă el mai poartă denumirea și de Păresimile sau Patruzecimea.
Postul Mare se întinde în total pe o durată de 6 săptămâni. Patruzecimea sau Păresemile sunt denumiri ceva mai puțin cunoscute, cel puțin în mediul urban, ele amintind de cele 40 de zile și nopți în care Iisus Hristos a ținut post și s-a rugat în pustiu. Că veni vorba despre orașe.
Știați că potrivit statisticilor în mediul urban doar 4 din 10 persoane țin post?
Cu toate acestea, fie că întrebăm enoriașii de la sate sau de la orașe, cu toții știu că perioada postului este un timp de pregătire, atât trupească, cât și sufletească, înainte de sărbătoare dedicată Învierii Domnului. Pentru toți credincioșii această perioadă este practic o călătorie spirituală și evolutivă către Dumnezeu, dar și către sine însuși.
Postul Mare are o istorie interesantă. În primele trei secole ale creștinismului nu exista o unitate în ceea ce privește perioada și modul de postire. Astfel, chiar dacă folosim ca termen general “credincioșii ortodocși” felul lor de a posti nu era unul general. Așa se face că unii posteau o singură zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică vineri şi sâmbătă înainte de Paşti. Alte variante ale postului au variat de la trei zile, la o săptămână. Cea mai apropiată variantă de cea pe care o cunoaștem noi fiind cea de şase săptămâni înainte de Paşti. Mai apoi, ortodoxia a cununoscut o varintă ușor mai omogenă a postului. Așa se face că încheierea secolului al III-lea a marcat și împărțirea Postului Mare în două perioade diferite, care au avut denumiri de sine stătătoare, și anume, Postul Păresimilor și Postul Paştilor. În acea variantă Postul Păresimilor ţinea până la Duminica Floriilor și avea o durată care putea varia, pe când Postul Paştilor, adică postul pascal, avea o durată fixă de o săptămână, și ținea
din Duminica Floriilor și până la Praznicul Învierii Domnului.
Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 381 a avut o mare însemnătate pentru stabilirea unor date și rânduieli general valabile pentru Postul Mare, al cărei durată a fost stabilită la 6 săptămâni. Astfel, în canonul 5 se precizează că postul de 40 de zile, se încheie mereu vinerea – înaintea Sâmbetei lui Lazăr, Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor fiind considerate praznice aparte. Ultima săptămână, săptămâna Patimilor, este încadrată într-un regim mai aspru de postire. Așadar, pe lângă cele 40 de zile mai există încă alte opt zile de post pe care le atribuim tot Postului Mare, dar care au practici și rănduieli bisericești diferite.
În încheiere, dragi cititori, putem doar să vă transmitem că prin aceste câteva rânduri scrise despre Postul Sfintelor Paști sperăm să vă fi făcut puțină lumină în gând și în suflet legat de această perioadă specială de dinaintea Învierii Domnului.
Autor: Georgiana-Mariana Balan
Din Inima Pădurenilor & Ținutul Pădurenilor - România
Surse:
https://www.crestinortodox.ro/post/postul-pastilor-97060.html
https://doxologia.ro/postul-pastilor-dureaza-mai-mult-de-40-de-zile
https://www.crestinortodox.ro/post/postul-sfintelor-pasti-99215.html
0 Comentarii