Biserica veche din Ghelari, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil datează
din anul 1770 şi este ctitoria groful Govăjdiei, Berevoi Gheorghe.
Timp de aproape 40 de ani, românii ortodocşi din Ghelar
şi-au ţinut slujbele în şura unui sătean pe nume Iosif Sârbu, poreclit
Zâca, după ce biserica lor a fost luată de greco-catolici în anul 1733.
Tradiţia spune că latifundiarul satului vecin, Govăjdia, Brevoi
Gheorghe, trecut la calvinism, a ctitorit biserica drept mulțumire adusă
lui Dumnezeu pentru faptul că soţia sa, greu bolnavă, s-a vindecat în
urma Tainei Sfântului Maslu oficiată de preoţii ortodocşi. Hramul
acestei biserici era ca şi a celei vechi, Sfinţii Arhangheli Mihail şi
Gavril, fiind construită din piatră, în mijlocul satului, pe locul numit
Deal. Pisania din tinda bisericii ne spune că biserica s-a înălţat şi pictat în anul 1770, având ca ctitor pe Brevoi Gheorghe. „Cei
vii: Gheorghe, Ghilara, Joja; cu morţii: Lascu, Petru , Mihai, Ana,
Safta, Petru, Maria, Iulia, Lascu, Maria, Pascu, Sara, Petru, Fiuca. A
fost pictată de zugravii erer Simeon, ereita Caii, ieromonah Ştefan,
ereita Teodora, erer Stroe, Nicolae, erer Simeon, ereita Eva, Ianoş,
Iudita, Trejia, Danili, erer Moise, Cătuţa şi Nicolae Zugravul din Ţara
Românească pentru icoanele împărăteşti.” Mai târziu s-au adugat
pronaosul şi turla fară dată cunoscută. Biserica s-a acoperit cu
şindrilă în 1932 şi s-au făcut reparaţii în 1941, 1951 şi 1966-67, când
s-a acoperit din nou cu şindrilă şi s-a bătut duşumea nouă. Turla este
învelită cu cu tablă. Planul bisericii este în formă de navă, cu altar,
naos, pronaos şi tindă. Altarul are absida poligonală cu o fereastră în
mijloc şi la dreapta, în partea stângă fiind proscomidiarul. Icoanele
din altar reprezintă pe Sfinţii Ierarhi, iar în nişa proscomidiarului e
pictată Sfânta Treime.
Iconostasul
este de lemn şi are două rânduri de icoane; în cel de sus fiind
înfăţişaţi prorocii iar în cel de jos Sfinţii Apostoli. Sus pe iconostas
se găseşte o cruce mare de lemn pe care este pictată Răstignirea, de o
parte şi de alta a ei fiind icoanele Maicii Domnului şi Sfanţului Ioan
Botezătorul. Icoanele împărăteşti sunt pictate de Nicolae Zugravul din
Ţara Românească, şi au o mare valoare artistică nu numai datorită
vechimii lor ci şi combinaţiei de culori foarte plăcute şi a
contururilor bine definite.
Naosul,
pictat tot în 1770 are două registre de pictură: sub boltă sunt
medalioane în care sunt
Toată această pictură s-a restaurat între anii 1986-1988, consolidându-se şi biserica.
În
această biserică, ghelărenii şi-au ţinut slujbele până în anul 1973
când s-a sfinţit noua şi impresionanta biserică cu hramul Sfinţii
Apostoli Petru şi Pavel şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.
0 Comentarii