Cum a luat ființă corul „Muncă și Lumină" Ghelar

Munca si Lumina ~ Componenta Corului si Fanfarei Munca si Lumina

Text preluat integral din publicatia Munca si Lumina - 1942

Pentru dragostea și interesul ce port muncitorimii române, care este unul din pivoții de temelie ati neamului și pentru a rămâne neștearsă în istoricul comunei Ghelar, voiu încerca a redacta, după posibilitate, așa cum s'a desfășurat, activitatea artistică, națională și culturală desfășurată de Corul și fanfara secției 'M.L. Ghelar.

Pentru ca dragii muncitori, cari vor . urmări această dare de seamă, să vadă în aamănunțime cum s'a ajuns de către harnicii muncitori ai Ghelarului, numai prin „dragoste, bunăînțelegere și ascultarea dată față de conducătorii lor, la o activitate rodnică, voiu descrie această activitate dela  începuturile ei. 

 Era Luni dimineața, în prima zi de școală, după vacanța de Crăciun din anul 1940. In cancelaria școalei primare de stat din comuna Ghelar, eram patru învățători, dintre  cari trei refugiați din teritoriul cedat Ungariei și Pr. Nerva Florea, paroh în Ghelar, căruia îi povesteam greutățile refugiului, viața plină de sbucium și schingiurile îndurate prin închisori și lagărul de concentrare din Puspokladâny. 

Ajungând vorba despre munca depusă pe ogorul neamului și înfăptuirile realizate, pentru cari în anul de calvar 1940, trebuit să ne lăsăm casa și populația dragă ce ne erat încredințată, din sânul căreia am fost smulși cei mai mulți sub baionete ca niște răufăcători, transportați din închisoare în închisoare și apoi în lagăr și mai pe urmă trimiși peste hotar, a venit vorba și de realizările pe teren muzical. Păr. Nerva Florea a făcut propunerea înființării unui cor bisericesc de care se simțea 'multă nevoie în  localitate.

  In acest scop m'arn angajat pentru instruirea corului. 

Păr. N. Florea a întocmit o listă de toți bărbații din comună pe care a predat-o D-lui Faur Avram, conductor miner și D-sa, împreună cu D-l Lucaciu Iosif, au depus, alături de inițiatori, o muncă deosebită. La îndemnul tuturor s'au prezentat la prima repetiție circa 45 bărbați. In acest mănunchiu erau prezenți aproape toți intelectualii satului. După repetiții de câteva luni, în Dumineca Floriilor. din anul 1941, am reușit a da răspunsurile liturgice de Gh. Dima, contihuând apoi în Sărbătorile Paștelui. Mai târziu acest cor din amumite motive a încetat de a mai funcționa. M'am gândit atunci la tineretul din Ghelar, băieți și fete, cari ar avea mai mult timp disponibil și tinerețea le-ar inspira mai multă dragoste și simțire față de arta muzicală și am încercat  a constitui uncor mixt.

        La începutul repetițiilor pentru cântecele lumești și de vitejie, de cari credeam că ar putea fi mai lesne atras tineretul, s'au prezentat în număr restrâns tinerii băieți. Rezerva cu care a fost primită ideea înființării unui cor mixt, din partea tinerilor mi-am explicat-o mai târziu. Nu era  alta decât oboseala de peste zi și neîncrederea cu care mă priveau ca pe un necunoscut, nou venit în comuna lor.

    Pentru a apropia de mine sufletește pe tinerii muncitori, am preluat comanda Subcentrului P.P. și după căteva ședințe, am reușit să fiu înțeles și să aduc la repetițiile corale strictul necesar dintre băieții muncitori în luzină și mină pe cei mai buni. 

      Imi aduc aminte cu mult drag de satisfacția sufletească pe care o manifesta, după primul ansamblu a celor câteva cântece, tot tineretul comunei și cu câtă mândrie fredonau frumoasele melodii ale lui N. Oancea și I. Vidu, la părăsirea localului de școală, după fiecare repetiție. A fost o muncă grea, dar frumoasă. Muncă grea pentru mine și sacrificii mari pentru tinerii cari lucrau toată ziua în uzină, iar seara își jertfeau timpul ce le mai rămânea liber, stând la repetiții până la orele 11 noaptea, pentru ca dimineața la 4 să se scoale spre ct-și relua lucrul în atelier.

    Pentru a stimula dragostea de muncă a tineretului, am hotărît să desfășurăm cu bucățile învățate un concert. Văzând munca neobosită a Pr. N. Florea și lipsa de fonduri pentru construirea bisericii începute, am făcut propunerea ca acest concert să fie dat cu scopul augmentării fondului de construcție, proiectând încă de atunci un turneu prin câteva centre muncitorești din județ. 

     Părintele Florea a primit cu multă satisfacție propunerea și de comun acord am început organizarea unui festival artistic pentru sărbătorile Sf. Paște din anul '1942. 

Preluat :  Munca si Lumina - Gheorghe Moș :: SCRISUL ROMÂNESC - CRAIOVA 1943