Că tot vorbim astăzi de școală online, ca la fiecare oră de limbă nouă sau chiar limba română, urmând același procedeu, încercăm să ne îmbogățim vocabularul și de această dată cu un cuvânt nou de la pădureni.
Pentru că va plăcut cum gătim pupii pe laboș, vom rămâne și de această dată tot la o delicatesă culinară, și anume: scoverzi în ciganie.
Cigania la Pădureni reprezintă cratița noastră de astăzi, fiind confecționată dintr-un material metalic mai gros sau mai subțire, uneori chiar din fontă, ca și laboșul amintit în articolul precedent, cu o coadă lungă îmbrăcată uneori în lemn sau altădată chiar în dârze (cârpe sau bucăți de material) pentru a putea fi manevrată când e fierbinte. În aceste cigănii, pădurenii, frigeau în general diverse alimente (carne, chiftele, macaroane cu brânză și multe alte bunătăți), însă în cigania ce nu se prindea (era una specială în care nu se prindeau alimentele, fără a avea un strat deosebit așa cum găsim astăzi) se făceau delicioasele scoverzi.
Scoverzile sunt clătitele ce le cunoaștem noi, dar ,,mult mai delicioase", căci se făceau în tihnă pe un șpoar, sub ochii pofticioși ai copiilor nerăbdători fiind umplute cu dulceață sau brânză. Chiar dacă pentru noi, astăzi, clătitele reprezintă un desert, pentru pădureni ele reprezentau uneori chiar singura masă. Bunicii noștri povestesc că atunci când mergeau la munca câmpului și veneau osteniți acasă, pentru a pregăti ceva repede de mâncare, apelau la aceste scoverzi și era destul pentru acea zi.
Scoverzile erau și delicii în post, dar și plata uneori pentru cosașii binefăcători; cei ce mergeau să ajute vreo văduvă la coasă, fără a lua plată, ci doar pentru o faptă bună și o scovardă caldă pe ciganie.
Dacă săptămâna trecută v-am așteptat cu pupi pe laboș, în cea care urmează vă așteptăm cu scoverzi pe ciganie, dacă veniți la coasă.
Vă așteptăm la pădureni!
Țâievă Dumnezo!
Rubrica Dictionar al pădurenilor este realizată de Andrei Lucaci
0 Comentarii