Calea Ferată Minieră Ardeleană Partea I

Sursa foto Wikipedia

            Începusem articolul de săptămâna trecută cu un gând extrem de interesant și sincer totodată despre Ținutul Pădurenilor. Spuneam că pădurenii pe lângă portul popular inconfundabil cu care se mândresc oriunde, se pot lăuda cu o istorie la fel de incontestabilă a industriei miniere în zonă. Tocmai de aceea ne-am gândit să tratăm separat tematica transportului pe prima cale ferată minieră din Transilvania.

            Nevoia de a moderniza transportul minereului a venit din cererea extrem de mare la nivel național, dar și internațional pentru producerea metalelor feroase. Odată cu dezvoltarea Uzinelor Siderurgice de la Hunedoara mărirea capacității de transport de la Hunedoara la Retișoara ( Ghelar) devenise prioritatea numărul unu pentru autoritățile și specialiștii din zonă. Astfel în anul 1889 se înființează la Hunedoara Societatea Căilor Ferate Vicinale Hunedoara – Retișoara ( Ghelar), care avea misiunea de a construi o cale ferată pentru transportul minereului feros. Un an mai târziu, mai precis pe 29 august 1900 se pune în funcțiune pe ruta Hunedoara- Retișoara ( Ghelar) prima cale ferată minieră din Transilvania numită și Calea Ferată Minieră Ardeleană, menită să asigure transportul de fier, de lemn, dar și de călători.  Aceasta era o cale ferată îngustă cu ecartament de 760 mm cu lungime de 16.1 km, fiind o linie specifică de munte.

            Linia ferată pornește de la cota 0, din stația Hunedoara Vest și își continuă traseul peste dealurile de lângă Hunedoara, ajungând apoi până la cantonul 2 Zlaști unde altitudinea măsoară 89.01 m.  De aici, traseul Căii Ferate Ardelene devine anevoios fiindcă traversează nenumărate prăpăstii stâncoase ale muntelui Căpățânii și trece prin Tunelul Mare, care are o lungime de 747 m și care se află la o altitudine de 108.65 m, apoi trece prin Tunelul Mic, care măsoară la rândul lui o lungime de 47 m și se află la o altitudine de 126.4 km, ajungând apoi la stația Govăjdia aflată la o altitudine de 143.27 m. De aici de la Govăjdie, linia ferată își continuă drumul până la stația Crăciuneasa aflată la cota 208.88 m.

            Poate vă puneți întrebarea legitimă de altfel, cine a construit această perlă a industriei miniere din Ținutul Pădurenilor. Ei bine, o societatea privată din Italia. Cât despre viaductul metalic de la km 1+160 Zlaști, acesta a fost garantat de Uzinele Reșița pentru o durată de funcționare de 85 de ani până la 30 septembrie 1985.

            Acestea fiind spuse sperăm că v-am atras în istorioara noastră despre calea ferată cu care pădurenii noștri se mândresc pretutindeni. Continuarea poveștii o vom afla împreună într-un nou articol.

Autor: Georgiana-Mariana Balan 

                                                          Din Inima Pădurenilor  & Ținutul Pădurenilor - România

 

Alexandru Vlad, Monografia Comunei Ghelar, Editura Emilia, p 247-253