În articolul trecut, am început să vă vorbim despre una dintre cele mai importante zile din calendarul nostru creștin-ortodox – ziua în care îi prăznuim pe cei 40 de Mucenici din Sevastia. Dacă în prima parte am abordat povestea acestei sărbători religioase, în partea a II-a dorim să vă împărtășim câteva tradiții și obiceiuri pe care românii le păstrează cu strictețe.
Sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia este celebrată în fiecare an la o dată fixă, pe 9 martie. Ea se suprapune cu începutul anului agricol din tradiția populară, iar ziua de 9 martie este cunoscută pentru toți românii, ziua în care se serbează „Mucenicii” sau „Măcinicii”.
Conform credinței populare, ziua Mucenicilor marchează sfârșitul Babelor și lasă loc zilelor Moșilor. De asemenea, această dată este asociată cu diverse ritualuri pentru alungarea gerului, cum ar fi lovirea pământului cu maiuri sau bâte în timp ce se rostesc descântece, pentru a aduce căldura și a îndepărta frigul. Un alt obicei este jocul peste foc al copiilor, simbolizând purificarea și înnoirea.
Mucenicii sunt, de asemenea, considerați prima sărbătoare din an când se scoate plugul la arat. Acest moment este marcat printr-un ritual special. Potrivit tradiției, prima dată plugul este trecut prin foc de către fierarul satului, după care este reparat, curățat și purificat. Tot în această zi, plugarii stabilesc înțelegeri pentru întovărășirea la arat, iar în zorii zilei, plugul este scos în fața casei într-o ceremonie festivă.
Astăzi, acest obicei este extrem de rar întâlnit, însă pregătirea mucenicilor de către gospodine rămâne un obicei viu și actual. Aceștia au forme și denumiri diferite în funcție de regiune. De exemplu, în Muntenia întâlnim termenii „măcinici” și „mucenici”, în Moldova „sfințișori”, în Oltenia „bradoși”, iar în Banat „brândușei”. Sigur, rețetele de mucenici variază de la o regiune la alta. Preparatul se face din aluat dospit, uneori chiar din aluat dulce de cozonac, și poate fi fiert în apă sau copt în cuptor. În toate regiunile, însă, mucenicii au forma cifrei 8. În această zi, femeile duc mucenicii la biserică pentru a-i binecuvânta, iar apoi îi împart de pomană copiilor și celor nevoiași, în amintirea celor care au trecut la cele veșnice. Potrivit tradiției, după slujbă, femeile stropesc întreaga locuință cu apă sfințită pentru a proteja gospodăria pe parcursul anului.
Deși pregătirea mucenicilor este un obicei dedicat femeilor, tradiția celor 40 sau 44 de pahare de vin băute în ziua prăznuirii Mucenicilor este destinată bărbaților. În trecut, se spunea că vinul băut în această zi se transformă în sânge și în putere de muncă pentru tot anul. Aici, merită menționat numărul simbolic al paharelor de vin. Geto-dacii susțineau că au fost 44 de mucenici, însă conform tradiției creștine, sunt prăznuiți doar 40. Cum românilor le plac ghicitorile și prezicerile, nu puteau lipsi nici acestea de la această sărbătoare. Astfel, se spune că dacă pământul este înghețat în dimineața zilei de 9 martie, toamna va veni târziu și vor putea semăna până târziu, iar pământul va da multe roade. Dacă însă pământul nu este înghețat, semănatul va începe mai devreme.
Conform tradiției populare, în această zi se deschid porțile Raiului și toate rugăciunile noastre sunt ascultate. Totuși, există și recomandări privind ceea ce nu trebuie să facem în această zi. Astfel, nu este bine să călcăm, să spălăm, să dăm bani cu împrumut sau să ne certăm cu apropiații, întrucât nerespectarea sărbătorii ar putea aduce boli care vor dura 40 de zile sau certuri pe parcursul întregului an.
Așadar, dragi cititori, putem concluziona că, pe cât de credincioși, pe atât de creativi sunt românii. Totuși, sărbătoarea celor 40 de Mucenici din Sevastia rămâne una dintre cele mai îndrăgite și importante sărbători creștin-ortodoxe din țara noastră.
0 Comentarii