Expoziția de la Muzeul Național de Artă al României, intitulată „România – reprezentarea identitară a portului popular în artă”, este unul dintre cele mai ample proiecte dedicate iei și costumului popular românesc. Cu peste 320 de piese provenite din patrimoniul muzeului, din colecții private și din numeroase instituții muzeale din țară și din străinătate, expoziția oferă o perspectivă complexă asupra modului în care portul tradițional a fost reprezentat, reinterpretat și valorificat artistic de-a lungul timpului.
În cadrul acestei expoziții, care mai este deschisă până pe data de 16 martie, vizitatorii pot descoperi și trei lucrări dedicate Ținutului Pădurenilor, cunoscut pentru unul dintre cele mai bogate și expresive costume populare din România.
Aceste lucrări nu sunt simple reprezentări ale unui costum tradițional, ci adevărate mărturii vizuale ale unei lumi încărcate de sens. Prin ele, publicul descoperă universul nostru, al pădurenilor: nu doar broderii, culori sau motive decorative, ci fragmente de viață, tradiție și memorie colectivă. Fiecare detaliu al costumului spune o poveste despre comunitate, despre oameni și despre locurile care au păstrat vie identitatea regiunii noastre.
Cele trei perspective artistice aparțin unor creatori diferiți ca stil, epocă și experiență: Lena Constante, Giles Eldridge și Traian Brădean.
Lena Constante – tradiția reinterpretată prin colaj textil
Artista Lena Constante (1909–2005) a fost una dintre cele mai originale figuri ale artei românești din secolul XX. Eseistă, scenografă și artist plastic, ea este cunoscută în special pentru tapiseriile și colajele textile realizate din fragmente de materiale tradiționale.
Lucrarea sa „Extaz” (1970–1985) reflectă o perioadă importantă din creația artistei. După anii de detenție politică și restricțiile care i-au limitat posibilitatea de a expune pictură, Lena Constante a început să colecționeze fragmente de broderii de pe costume populare uzate, în special din zona Hunedoarei.
Aceste broderii, salvate de pe vechi costume pădurenești, au devenit materia primă a unor compoziții artistice noi. Prin tehnica patchwork-ului și a colajului textil, artista a transformat obiectul etnografic într-o lucrare contemporană plină de expresivitate.
Metoda sa a fost considerată inovatoare, dar și controversată: unii critici au apreciat modul în care a revalorizat fragmentele de patrimoniu, în timp ce alții au considerat că transformarea obiectelor tradiționale le modifică sensul original.
În expoziție, „Extaz” devine însă un exemplu puternic al modului în care tradiția poate fi reinterpretată artistic fără a-și pierde esența.
Giles Eldridge – portul pădurenesc analizat prin desen
O perspectivă complet diferită asupra costumului pădurenesc aparține artistului britanic Giles Eldridge.
Născut la Sheffield, în Anglia, în 1965, Eldridge a studiat pictura la Sheffield Polytechnic și a trăit și lucrat la Londra timp de aproape două decenii. Din 2015, artistul s-a stabilit la București, unde continuă să exploreze relația dintre imagine, memorie vizuală și reprezentare artistică.
În expoziție este prezentată o lucrare realizată în creion, dedicată portului pădurenesc. Spre deosebire de bogăția cromatică a costumului original, Eldridge propune o abordare minimalistă: analiza formei prin desen.
Prin liniile precise și structura atent studiată, artistul scoate în evidență arhitectura costumului – modul în care motivele ornamentale se organizează, echilibrul compozițional și expresivitatea detaliilor.
Desenul devine astfel un instrument de cercetare vizuală, prin care portul tradițional este privit cu ochiul unui artist contemporan.
Traian Brădean – figura pădurencei ca simbol identitar
Cel de-al treilea artist prezent în expoziție este Traian Brădean (1927–2013), unul dintre maeștrii picturii și graficii românești contemporane.
Născut în județul Arad, Brădean a studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, în clasa profesorului Alexandru Ciucurencu, și a avut o carieră impresionantă ca pictor, desenator și profesor universitar. De-a lungul vieții, a participat la numeroase expoziții și a ilustrat peste 20 de volume de literatură.
Lucrarea sa „Pădureanca” prezentată în expoziție este o sinteză între portret și simbol. Figura feminină nu este doar un personaj reprezentat într-un costum popular, ci devine o imagine a identității tradiționale.
Costumul pădurenesc apare aici ca un spațiu al memoriei colective – un element care păstrează istoria, valorile și estetica unei comunități. Prin forța liniei și echilibrul compoziției, Brădean transformă imaginea pădurencei într-un reper identitar atemporal.
O invitație la descoperirea Ținutului Pădurenilor
Prin lucrările celor trei artiști, expoziția de la Muzeul Național de Artă al României devine mai mult decât o prezentare a costumului popular românesc.
Este o invitație la descoperirea lumii noastre – Ținutul Pădurenilor – prin perspective artistice diferite: reinterpretarea textilelor tradiționale, analiza grafică a formelor și transformarea portului într-un simbol al identității.
Astfel, vizitatorii nu se limitează să privească lucrări de artă, ci ajung să înțeleagă și să simtă spiritul comunității noastre care și-a păstrat tradițiile vii de-a lungul generațiilor.
Autor: Georgiana-Mariana Balan
Din Inima Pădurenilor & Ținutul Pădurenilor - România
Surse:
https://www.primariasantana.ro/ro/orasul/personalitati/traian-bradean
https://www.cosminnasui.com/2021/05/lena-constante/
https://www.artindex.ro/2012/12/28/exclusiv-poze-inedite-cu-lena-constante/
https://fr.wikipedia.org/wiki/Lena_Constante
https://atelierelemalmaison.ro/atelierele-malmaison/giles-eldridge/
0 Comentarii