Ținutul Pădurenilor în cadrul unei expoziții-eveniment la Muzeul Național de Artă al României

România – Reprezentarea identitară a portului popular în artă

Expoziția „România – reprezentarea identitară a portului popular în artă”, găzduită de Muzeul Național de Artă al României, este unul dintre cele mai ample și ambițioase proiecte dedicate iei și costumului popular românesc. Cu peste 320 de piese provenind din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României , din colecții private și din numeroase muzee naționale și internaționale, expoziția oferă o privire complexă asupra felului în care portul tradițional a fost reprezentat, reinterpretat și instrumentalizat artistic de-a lungul secolelor.

De la primele reprezentări din secolul al XVI-lea, trecând prin secolul al XIX-lea – momentul cristalizării discursului identitar modern – și până la arta contemporană, costumul popular apare ca un simbol pivot al românității: estetic, politic, ideologic și cultural.

Un punct major de atracție îl constituie celebra lucrare „La Blouse Roumaine” semnată de Henri Matisse, împrumutată în mod excepțional de la Centre Pompidou. Prezența acestei capodopere arată impactul internațional al iei românești și modul în care ea a fost transformată într-un simbol estetic universal.

Mari maeștri ai artei românești în dialog cu tradiția

Expoziția aduce în prim-plan lucrări semnate de artiști fundamentali pentru arta românească, precum:

Nicolae Grigorescu – care a integrat costumul popular în construcția imaginii țăranului român ca simbol național;

Constantin Lecca și Carol Popp de Szathmari – printre primii care au reprezentat portul popular într-o cheie identitară;

Constantin Daniel Rosenthal – cu imaginea iconică a Mariei Rosetti ca alegorie a Patriei.

Ținutul Pădurenilor – memorie, identitate și emoție în artă

În cadrul expoziției, vizitatorii pot admira și trei lucrări dedicate Ținutului Pădurenilor. Acestea nu sunt doar simple reprezentări ale unui costum spectaculos, ci adevărate mărturii vizuale ale unei lumi încărcate de sens.

Prin ele, publicul descoperă universul nostru: nu doar broderii, linii sau culori, ci fragmente de viață, tradiție și memorie colectivă. Fiecare detaliu al costumului, fiecare combinație de culori și motive, le spune povestea comunității noastre, a oamenilor și a locurilor care au păstrat vii obiceiurile și identitatea pădurenilor.

Astfel, expoziția devine o invitație la cunoaștere și empatie: vizitatorii nu se limitează să privească, ci ajung să înțeleagă, să simtă și să se conecteze cu spiritul Ținutului Pădurenilor prin ochii artiștilor care i-au transpus în lucrările lor.

Lena Constante – „Extaz” (1970–1985)

În lucrările realizate între 1970 și 1985, Lena Constante aduce în fața noastră fragmente autentice de costum pădurenesc, recuperate și recompuse cu răbdare și sensibilitate. După anii dificili în care creația i-a fost limitată, artista a ales să lucreze cu materialul viu al tradiției: broderii vechi, purtate, încărcate de istorie.

Prin tehnica sa de colaj textil, ea nu distruge, ci salvează. Nu rupe sensuri, ci le reconfigurează. În „Extaz”, vedem cum bucăți disparate devin o nouă unitate, cum trecutul capătă o voce contemporană. În aceste compoziții, recunoaștem forța ornamentală a costumului pădurenesc, dar și emoția unei reînvieri artistice. Ele ne invită să privim tradiția nu ca pe un obiect fix, ci ca pe un organism viu.

Traian Brădean – „Pădureanca”

În „Pădureanca”, Traian Brădean ne aduce în față figura feminină ca simbol al unei lumi arhaice și demne. Nu vedem doar un portret, ci o prezență. Costumul nu este un simplu decor, ci o extensie a identității.

Prin forța desenului și prin construcția compozițională riguroasă, artista – sau mai bine spus, personajul reprezentat – capătă monumentalitate. Privind această lucrare, înțelegem că portul pădurenesc nu este doar un ansamblu ornamental spectaculos, ci un limbaj al apartenenței. În faldurile și broderiile lui se regăsesc istoria, mândria și continuitatea unei comunități.

Giles Eldridge – desen în creion

În contrast cu densitatea cromatică a broderiilor, Giles Eldridge propune o apropiere tăcută, meditativă. În această lucrare în creion dedicată portului pădurenesc, el alege esența liniei.

Privind-o, descoperim cum ornamentul devine structură, cum ritmul broderiei se transformă în vibrație grafică. Artistul nu reproduce pur și simplu costumul, ci îl ascultă vizual, îi urmărește pulsația interioară. În acest desen, tradiția este filtrată prin sensibilitatea contemporană, iar costumul pădurenesc devine un studiu despre echilibru, formă și identitate.

În toate aceste lucrări, Ținutul Pădurenilor devine mai mult decât o zonă etnografică. Devine spațiu simbolic. Devine memorie vizuală. Devine locul în care tradiția și arta contemporană se întâlnesc și dialoghează.

Prin ele, vizitatorii pot descoperi cât de profund poate fi portul nostru popular: nu doar obiect de patrimoniu, ci formă vie de expresie culturală.

Portul popular pe timbre – identitatea în miniatură

Expoziția aduce în atenție și felul în care costumul tradițional a fost integrat în cultura vizuală oficială prin intermediul filateliei. A fost expusă și o colecție de mărci poștale dedicate dansurilor și costumelor populare – adevărate micro-imagini ale identității românești, printre care și portul pădurenesc.

Prin aceste emisiuni filatelice, costumul tradițional este transpus în format miniatural, dar își păstrează forța simbolică. Timbrele devin astfel nu doar obiecte de colecție, ci veritabile purtătoare de memorie culturală.

Circulând odinioară pe scrisori peste granițe, ele au transformat portul popular într-un ambasador vizual al României, ducând mai departe imaginea tradiției noastre în lume.

Ultimele zile ale expoziției

Datorită interesului major al publicului, expoziția a fost prelungită până în 16 martie 2026. Cei care nu au vizitat-o încă mai au la dispoziție doar câteva zile pentru a descoperi această amplă reflecție asupra identității românești prin intermediul artei.

Este o ocazie rară de a vedea laolaltă capodopere internaționale, mari maeștri ai artei românești și reinterpretări contemporane – toate unite de firul simbolic al iei și al costumului popular.

Expoziția nu oferă răspunsuri definitive, ci invită la reflecție: cum ne definim identitatea? Ce păstrăm din tradiție? Și cum o transformăm în limbaj artistic al prezentului?

Autor: Georgiana-Mariana Balan

Din Inima Pădurenilor & Ținutul Pădurenilor - România