PORTUL POPULAR BĂRBĂTESC



Dacă în articolul trecut am vorbit despre  portul popular ar femeilor din îndrăgitul nostru ținut al pădurenilor, în acest articol vă vom împărtășii câte ceva despre portul popular al bărbaților. Spre deosebire de straiele populare ale pădurencelor, cele ale bravilor pădureni are mai puține particularități specifice zone, acesta fiind în general comun cu regiunile învecinate.

Pălăria

Vom începe cu elementul specific bărbătesc, și anume pălăria. Ei bine, important la această piesă vestimentară este faptul că a cunoscut trei perioade în ceea ce privește designul.  Vom începe cu prima perioadă, specifică sfârșitului Primului Război Mondial. Pe atunci bărbații din Pădurenime purtau pălării cu borurui înalte răsfrânte în sus, în care spre surprinderea a multora, ce credeți?! Am dorii aici tot odată să subliniem și faptul că aceste pălării erau confecționate numai în localitățile Făget și Lipova, special pentru negustorii din zonele limitrofe Ținutului Pădurenilor care făceau comerț la târgurile din Hunedoara și Dobra. Înteresant este că în acea perioadă bărbații își purtau părul lung, cam până sub urechi, unii purtând chiar chică. 

A doua perioadă se întrevede după Primul Război Mondial, când la modă în Pădurenime erau pălăriile cu boruri întinse cam de un lat de palmă, mai apoi făcându-se trecerea la pălăriile inspirate din uniforma foșt

Foto: Radu T

ilor vânători de munte, model de pălărie purtat până în zilele noastre 

Cămasa bărbătească.

În ceea ce privește cămășile bărbătești din Ținutul Pădurenilor, acestea sunt lungi, semămând extrem de tare cu cele din Banat și Țara Hațegului. În trecut acestea erau lungi cam până la pulpele picioarelor, însă în vremurile noastre acestea ajung până la genunchi. Materialul din care se confecționează cămașa bărbătească însă, s-a păstrat de-a lungul timpului, acesta fiind confecționată din pânză, în trecut lipsind motivele de pe mânecile acesteia, ca mai apoi să regăsim o țesătură mai discretă din ață albă, numită „pui„, amplasată pe „guler„ și „pumnasi„, „puii„ de pe guler legându-se cu „ciotori„.

Izmenele

Mergem mai departe cu descrierea portului popular bărbătesc și poposim preț de câteva rânduri asupra următoarelor elemente „izmenele„ și „șoareșii„. Ei bine, pe timpul iernii bărbații din pădurenime purtau „șoareși„, de lână.  De subliniat aici este faptul că  în funcție de zona din ținut, aceștia erau cu sau fără „petișaucă„ pe față.  Pădurenii băștinași, cum s-ar zice purtau prima variantă, iar cei din Poiana Răchițelii pe ce-a de-a doua. Acest element vestimentar are în partea de sus o „brășinăriță„ prin care se petreac cureaua, iar în partea din față două deschizături numite „dezdările„, în care își băgau mâinile iarna când le era frig. Mai putem aminti aici, celelalte părți ale acestei piese vestimentare, care sunt „fundu„ și „ crașii„.

Foto: Marica Tif
Cureaua, următoarea piese de vestimentație purtată cu mândrie de pădureni are și ea o poveste aparte.
Unii s-ar întreba poate, dar ce poate fi atât de interesant la o curea? Ei bine, este! Curelele erau confecționate numai la Lugoj și Făget și se cumpătrau exclusiv din târguri. La fel ca și pălăria, avea și cureaua locul ei de depozitare, astfel că în despărțiturile ei se purta tutunul, luleaua, amnarul și documeneleactele necesare pentru drum. „Căpceaua„ era și ea indispensabilă. Aceasta era făcută din lemn, fiind legată de curea cu o curelușă, din care pădurenii beau apă în timpul drumului.  Tot de la curea nu lipsea nici cuțitul cu tecă, ornat bineînțeles cu cositor.

„Laibărul„ fără mâneci confecționat tot din lână  era purtat de bărbați vara peste cămașă. Gulerul și marginile erau tivite cu postav și gătaine colorate diferir în funcție de localitate, dar și de vârstă. Ca si pe costulul feletor coloritul ne vorbeste despre vârsta celui care îl îmbracă astfel pe șubele și laibărele tradiționale (înainte de inportul din banat) astfel pe cele purtate de tineri se regăseu roșul și verdele, pe a celor de vreo 50 de ani movul închis și verdele, iar vârstnicii purtau șube bătrânești, cu negru și verde. 

Și în ceea ce privește laibărul putem distinge trei tipuri: 

  • primul tip este unul mai vechi si mai simplu,tivit la guler și la marginle de la piept cu „postav„ roșu sau violet închis , apoi cu câte un rând  de „bârnași„ verzi,  culoarea„mohorât spre roșu„ și negrii.
  • Al doilea tip se remarcă prin mai multe rânduri de bârșnași mai colorați și cu o înfloritură mai bogată. 
  • Al treilea tip este  așa numitul „laibăr bănățenesc„, cu influențe specifice regiunii Banatului, după cum sugerează și numele. Acest model este în vogă în scumpul nostru Ținut al Pădurenilor, doar din secolul XX (in jurul anului 1920) și spre surprinderea multora, are doar două nuanțe, albul lânii și negrul elementelor decorative. 

Singurele sate care nu adoptă noul cojoc din banat si rămân la "laibărul" traditional sunt satele Ghelar, Plop și Ruda unde si  în zilele noastre se văd difereț majore laibarul din acesate 3 sate fiind mult mai viu colorat decât laibarul bănățean și se aseamănă cu pitorescu laiber de fete din Tinutul Pădurenilor.

Dacă vara se purta laibărul, iarna se poartă „cojocul înfundat„, acesta fiind un pieptar de piele de oaie cu deschizătura la subsuară și asortat adesea cu mânuși de lână. Tot din lână este și următoarea piesă vestimentară numită „mânecari„, purtat la adăpatul vitelor, prin simplul fapt că este mai comod decât șuba cea lungă., care era decorată în principal ca și laibărul. Diferențierea prin culoare și vârstă se regăsește și în ceea ce privește șuba. „ Colțunii„ de lână se întâlnesc și la bărbați iarna, peste care vine bineînțele opincile cu „gurgoni„.

În continuare am dori să amintim și alte elemente ale portului popular bărbătesc din Ținutul Pădurenilor.Primul element îl constituie „straița de lână și cea de potlog„ cumpărată și ea mereu de târgurile din zona.  Tot la drum pădurenii luau cu ei și nelipsita „bâtă„vârtoasă din lemn crestată și legată cu cositor, dar și gluga de lână cu „șucuri„

În articolele noastre viitoare vom detalia fiecare element al costumului pădurenesc dar și despre accesorile costumului pădurenesc.

Sursa: Portul Popular al Padurenilor - Romulul Vuia 


Materiale culese de Tif  Marica,  Georgiana-Mariana Balan și Horatiu Toma

Din Inima Pădurenilor  & Ținutul Pădurenilor - România


0 Comentarii