Iată-ne ajunși și astăzi la o nouă plimbare prin Ținutul Pădurenilor, momentan doar virtual, în speranța că vă veți face timp să poposiți în Pădurenime cât de curând. O să vă bucurați de fiecare clipa petrecută aici, unde veți întâlni oameni faini și gospodari, dar vă veți încărca sufletul de frumos și multă istorie. Haideți și astăzi să călătorim împreună.
Dacă în ultimile săptămâni am călătorit pe trasee turistice, ca în vremurile de odinioară, alături de minerii din satele Ținutului Pădurenilor, astăzi ne îndreptăm pașii către drumul de marmura și împrejurimile acestuia. Și în acest caz, avem istorie multă în spatele poveștii.
Cum v-am obișnuit de la început, ca de fiecare dată avem punctul de plecare din comuna Ghelari de la Centrul Turistic. Urmând drumul către satele de pe culmile dealurilor și munților, ne oprim la Observatorul Măstăcaneț, având în stânga și pensiunea Panorama. Indiferent de poziția în care vă aflați, Observatorul, dar și incinta pensiunii, vă oferă imagini vizuale ce vă taie respirația de-a dreptul. Priveliștea munților ce se vad în zare, dar și coloritul verzui al naturii și încărcarea sufletului cu energie pozitivă.
Îndreptându-ne spre locuri noi, trecem prin satul Ruda, continuând mai apoi până pe dealul Cornetului, unde se desfășoara renumitul Festival "Dragan Munteanu"- Festival al Padurenilor. Urmează vizitarea satului Poienita Voinii, satul natal al marelui rapsod Dragan Muntenu, unde chiar la intrarea în sat pe dreapta, pe culmea unui mic deal, se găsește o bisericuță mică de lemn. Chiar pe ulița principală, lângă școală, avem și casa-muzeu al aceluiași interpret, unde găsim elemente de port pădurenesc, dar și elemente ale unei case tradiționale din zona. Localnicii, indiferent de ora, sunt dornici să stea de povești cu turiștii, mândrindu-se cu poveștile satului. Din păcate, satul este foarte puțin populat, având în mare parte doar persoane vârstice.
Ne apropiem cu pași repezi de locul principal din această incursiune. Din Poienița Voinii la prima bifurcație pe partea dreapta în jos, ne îndreptăm spre drumul marmurei. Peisajul, din nou, taie respirația călătorului. Ajungând înainte de intrarea în satul Alun, pe partea stângă, dăm de vestita carieră de marmură care are o istorie aparte. Casa Poporului din București, a doua clădire ca mărime din Europa, a fost construită și cu marmura din această carieră. Această marmură a fost folosită și pentru realizarea unor părți a casei Ceaușescu, tot în București, dar și mai multe biserici/catedrale din apropierea locului. Drumul de 2km de marmură, dar și biserica din același material sunt încă 2 aspecte importante ale acestui sătuc. Biserica din marmura e unicat in lume, fiind realizată doar din marmura. Arhitectura satului, întâlnirea cu simbolurile pitorești și tradițiile ale acestui sat, dau un sentiment de apartenență la identitatea de pădureni și de romani. Din păcate, localnicii au luat drumul orașului. Proprietarii caselor vin doar în vacanțe, simțind nevoia de liniște, sătui de forfota orașului. Biserica de lemn, un alt obiectiv touristic din acest mic sătuc pădurenesc, datează de câteva sute de ani, aproximativ din anii 1700.
Pregătit de sfâșitul zilei, turistul încărcat cu istorie reia drumul pavat parțial cu marmură Alun- Govâjdie până la intersecția din zona Nădrab, unde se poate opta ca punct de destinație finală Hunedoara(DC110B), sau, urcând spre Ghelari, pe valea Rătișoarei.
Acest traseu, al marmurei, este un traseu de dificultate medie și poate fi un traseu favorabil bicicletelor, atv-urilor, autoturismelor, dar și pedestru. Timpul de realizare a traseului difera de la persoană la persoană, dar în general e nevoie de 9-10 ore pentru a duce la bun sfârșit această drumeție. Sunt 24 de km numai buni de o drumeție de o zi prin Ținutul Pădurenilor.
Autor: Norana Adina
Foto: Horatiu Toma
Postări
0 Comentarii