Ținutul Pădurenilor are o istorie și un farmec aparte. Povestea acestui spațiu începe încă din vremea dacilor liberi și continuă de-a lungul Evului Mediu, culminând cu perioada în care Transilvania s-a aflat sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar. În acea epocă, industria din zonă a cunoscut o dezvoltare remarcabilă, iar Ținutul era considerat o adevărată perlă a imperiului.
 |
| Harta Ținutului Pădurenilor |
Această serie de articole reprezintă o extensie scrisă a seriei noastre video de pe YouTube, în care ne-am propus să explorăm fiecare comună și fiecare sat din Ținutul Pădurenilor, aducându-le mai aproape de publicul larg. Asemenea videoclipurilor, abordarea noastră se distanțează de prezentările etnografice clasice, dar păstrează respectul față de lucrările cercetătorilor care au studiat această zonă — precum Silvestru Moldovan, Romulus Vuia, Nicolae Dunăre, Elena Secoșan, Rusalin Ișfănoni și alții.
Romulus Vuia includea, în harta sa din 1926, mai multe localități din nord-estul regiunii, cum ar fi satele Făgețel, Rădulești, Bujoru și Stâncești-Ohaba (aparținătoare comunei Dobra), satele Boia Bârzii, Muncelu Mare, Muncelu Mic și Runcu Mic (din comuna Vețel), precum și satul Cutin (din comuna Peștișu Mic). Totuși, o parte dintre aceste sate nu mai erau considerate pădurenești spre sfârșitul secolului XX.
 |
| Ținutul Padurenilor |
Pe de altă parte, în urma cercetărilor realizate între anii 1970 și 1990, etnologul Rusalin Ișfănoni a observat diferențe semnificative în portul popular al acestor sate. El susținea că portul se aseamănă mai mult cu cel de pe Valea Mureșului, ceea ce îl diferențiază clar de costumul tradițional pădurenesc.
În ceea ce privește satele din sudul regiunii — Meria, Lunca Cernii de Sus și Negoiu, aparținând comunei Lunca Cernii de Jos —, acestea au fost incluse în Ținutul Pădurenilor de către Nicolae Dunăre în cercetarea sa din anii 1955–1956. Totuși, conform unui studiu citat de Dănuț Huciu în 2018, doar aproximativ 20% dintre locuitorii acestor așezări se identifică ca pădureni, iar restul nu sunt siguri de apartenența lor etnografică.
În urma acestor cercetări, se conturează un consens în ceea ce privește cele șase comune considerate, fără echivoc, parte a Ținutului Pădurenilor: Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese și Toplița. Cu toate acestea, tradițiile pădurenilor sunt astăzi promovate și în alte localități care, la finalul secolului trecut, nu erau incluse în studiile de specialitate privind zona.
Așadar, dragi cititori, sperăm să vă bucurați de această serie scrisă de prezentare a așezărilor din Ținutul Pădurenilor. Acolo unde există controverse, găsim adesea și o istorie bogată – iar noi suntem aici să o descoperim împreună.
Autor: Georgiana-Mariana Balan
Din Inima Pădurenilor & Ținutul Pădurenilor - România
Surse:
0 Comentarii