Furnalul de la Govajdia - Contructie și modernizare - Prima perioadă de exploatare - Renovarea - Materia primă și producția de fontă
Din proiectele clădirilor au rămas doar
proiectul podului de încărcare și proiectul depozitului de mangal. Data de 10 Decembrie 1808 marchează Mätz și Asztalos întocmirea unor altor noi proiecte de investiții de către cei doi,
proiecte care evident trebuiau aprobate de trezorerie. Conform proiectului se
putea construi digul pe pârâul Runc la un preț de 3691 forinți 5 creițari și
curățarea canalului pentru aducțiunea apei dinspre barajul pe pârâul Nădrab,
pentru care trebuiau plătiți incă 430 forinți. În cele din urmă lucrările
pentru construcția uzinei au fost finalizate în 1813. Împreună cu toate
investițiile suma finală s-a ridicat la 98728 forinți 50¼ creițari. Furnalul a
fost dat în exploatare în mijlocul lunii Aprilie. Din păcate schița furnalului nu mai există,
însă din alte documente se cunosc forma și dimensiunile.
Pentru mulți pasionați de istoria
metalurgiei și pentru mulți ingineri deopotrivă câteva date tehnice ar fi de
mare interes. În urma studierii mai
multor documente reies următoarele: creuzetul rotund avea un diametru de 110
cm, diametrul pântecului 215 cm, diametrul gâtului 105 cm. Înălțimea pântecului
asupra fundului creuzetului 315 cm, înălțimea asupra fundului creuzetului a
gurii de vânt superioare 53 cm, iar înălțimea gurii de vânt inferioare 47 cm,
iar înălțimea totală a furnalului a fost 9,50 m. Cât despre gura de vânt superioară, ea avea o așezare orizontală, cu trompa de
suflare așezată pe furnal pe latura dinspre pârâu, cu o deviere de 80 mm de la
centrul cuvei furnalului. Gura de vânt inferioară era la un unghi de curbură de
3°, îndreptată spre direcția găurii pentru evacuarea fontei, cu o deviere tot
de 80 mm de la centrul cuvei. Aerul pentru suflarea în furnal a fost asigurat
de 6 foale duble cu aceleași dimensiuni, montate în sala mașinilor, o foală
asigura 7–8 suflări pe minut, aerul trasnportându-se la furnal prin conductă.
Tot din documentele și statisticile vremii reiese că atât
minereului fieros de care se folosea furnalul, cât și magalul obținut din lemn
de fag erau unele de calitate și deși rezulta o scoatere de 40-42% rezultatele
nu se ridicau la nivelul furnalului de la Toplița. Pentru pasionați ar fi
interesant aici de amintit și cauza. Ei bine, defecțiunile de construcție la
suflantele care furnizau aer pentru întreținerea procesului din zona gurilor de
vânt au avut ca efect negativ o cantitate mică de aer la o presiune redusă.
Desigur, putem adăga aici și lipsa de experiență în acest domeniu al
pădurenilor de pe valea Govăjdiei. O
comparație simplă ne poate arăta că fonta obținută la Toplița era una albă, iar
cea obținută aici era una cenușie. Cea de la Toplița era potrivită pentr
afinarea prin pudlaj, pe când fonta de la Govăjdie prin conținutul mai ridicat
de carbon, prelungea prelucrarea ei pe vatră.
Din nefericire, rezultatele proaste ale prelucrării fontei la
Govăjdie au dus la închiderea furnalului între anii 1821-1837. În această
perioadă de timp multe părți componente
alea furnalului s-au degradat. Pe data de 15 ianuarie 1837 furnalul de la
Toplița a suferit o avarie majoră, care a dus la resimțirea unei acute lipse de
fontă în atelierele din Cugir și Sibișel. Astfel, din fericire pentru furnalul
de la Govăjdia, după evaluarea avariei de la furnalul din Toplița Tezaurariatul
și Administrația domeniului Hunedoara au hotărât renovarea și repornirea
funalului de la Govăjdia. Pentru lucrările de renovare a fost alocată suma de
40529 forinți 5 cretari. Deoarece renovarea furnalului era de mare interes,
renovarea a și început în acel an și s-a finalizat un mai târziu în toamna
anului 1838. Dintre lucrările de seamă se pot aminti renovarea clădirii
funalului prin acoperirea cu șindrilă, rezidirea creutului și a cuvei
furnalului, reabilitarea sistemului de aducțiune a apei pentru furnal și halele
anexe și montarea roților hidrauluice pentru antrenarea instalațiilor. Astfel,
repunerea în funcțiune a furnalului a avut loc pe data de 15.11.1838.
Autor: Georgiana-Mariana Balan
Din Inima Pădurenilor & Ținutul Pădurenilor - România
Furnalul de la Govajdia - Contructie și modernizare - Prima perioadă de exploatare - Renovarea - Materia primă și producția de fontă
Etichete: Din Inima Pădurenilor Furnalul De La Govajdia Obiective Turistice Obiective Turistice In Ghelar Obiective Turistice Tinutul Padurenilor Tinutul Padurenilor By Georgiana Balan
0 Comentarii